1998, vol1,nr 1

<body topmargin=0 leftmargin=0 marginheight=0 marginwidth=0><script type="text/javascript" src="http://hb.lycos.com/hb.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://ratings.lycos.com/ratings/lycosRating.js.php"></script> <script type="text/javascript"><![CDATA[//><!]]></script> <script type="text/javascript" src="http://scripts.lycos.com/catman/init.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://members.tripod.com/adm/ad/code-start.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://members.tripod.com/adm/ad/code-middle.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://members.tripod.com/adm/ad/code-end.js"></script> <noscript> <img src="http://members.tripod.com/adm/img/common/ot_noscript.gif?rand=413516" alt="" width="1" height="1" />  <iframe frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" width="728" height="90" src="http://ad.yieldmanager.com/st?ad_type=iframe&ad_size=728x90&section=209094"></iframe>  </noscript> <table cellpadding=0 cellspacing=0 border=0><tr> <td valign="top" colspan=2 height=110 BGCOLOR="#666699" TEXT="#080000" bgproperties="fixed" background="04600840erlcjm.gif"> <div> <FONT SIZE="5" COLOR="#FFFFFF" FACE="Arial" ><B>ARHIVA</b></FONT><B>     |     </b><A HREF="index.htm" TARGET="_top" TITLE="The Prahova Journal of Pediatrics"><U><B>home</b></U></A></div> <div> <B>1998, vol1,nr 1</b>   |   <A HREF="id30.htm" TARGET="_top" TITLE="1999,vol 1, Nr 2"><U>1999,vol 1, Nr 2</U></A>   |   <A HREF="id5.htm" TARGET="_top" TITLE="1999,vol2,nr1"><U>1999,vol2,nr1</U></A>   |   <A HREF="id6.htm" TARGET="_top" TITLE="1999, vol2, Nr 2"><U>1999, vol2, Nr 2</U></A>   |   <A HREF="id8.htm" TARGET="_top" TITLE="Numarul 34"><U>Numarul 3-4</U></A>   |   <A HREF="id33.htm" TARGET="_top" TITLE="Rev.ped.prah,2000,Vol III, (1)"><U>Rev.ped.prah,2000,Vol III, (1)</U></A>   |   <A HREF="id16.htm" TARGET="_top" TITLE="ARHIVA"><U>ARHIVA</U></A></div> <div> </div> </td> </tr><tr> <td valign="top" width=190 BGCOLOR="#CCCCFF" TEXT="#080000" background="04011c00egdysm.gif"> <div> <A HREF="id4_m.htm#astm" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="1998, vol1,nr 1"><U><B>TRATAMENTUL ASTMULUI</b></U></A></div> <div> <A HREF="id4_m.htm#cmdr" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="1998, vol1,nr 1"><U><B>DIN ACTIVITATEA CONVENTIEI MEDICILOR DEMOCRATI</b></U></A></div> <div> <A HREF="id4_m.htm#pottt" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="1998, vol1,nr 1"><U><B>PTEZENTARE DE CAZ "MORB POTT"</b></U></A></div> <div> <A HREF="id4_m.htm#qvo" TARGET="TRLX_Middle" TITLE="1998, vol1,nr 1"><U><B>QVO VADIS</b></U></A></div> <bR> <bR> </td> <td valign="top" height=370 BGCOLOR="#FFFFFF" TEXT="#080000"> <bR> <div>  <A NAME="astm"><IMG BORDER="0" SRC="1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A><IMG SRC="09c64750.jpg" border=0 width="100" height="117" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0">Tratamentul Astmului Bronsic la Copil</div> <div> <I>Dr Ioan Anghelescu, </I></div> <div> <I>medic primar pediatru  Spitalul Judetean Ploiesti </I></div> <bR> <bR> <div> A</div> <div> stmul este o boalã inflamatorie cronicã caracterizatã printr-o obstructie generalizatã si variabilã a cãilor aerifere.Mecanismele care  duc la obstructia cãilor aeriene sunt: bronhoconstrictia,edemul mucoasei,cresterea secretiei de mucus si infiltratul inflamator bogat în eozinofile Asistãm la o crestere pe plan mondial a morbiditãtii prin astm , a numãrului de internãri în stare gravã, precum si a numãrului de decese prin astm.</div> <div> Mortalitatea prin astm pare a fi legatã de: conditiile socioeconomice precare, factorii de risc, posibila toxicitate a medicatiei, efecte geografice si de mediu ( accidente ecologice, smog etc). Un rol important în mortalitatea prin astm îl joacã si subestimarea gravitãtii, a caracterului cronic al bolii ,precum si lipsa de compliantã la tratament dar si lipsa unui tratament agresiv al episoadelor acute. Pentru stabilirea unui tratament corect , trebuie strãbãtute urmãtoarele etape:</div> <div> <B>.     Stabilirea diagnosticului si încadrarea în trepte de severitate</b></div> <div> PARTICULARITATI ALE DIAGNOSTICULUI LA COPIL:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Diagnostic mai ales clinic</div> <div> Particularitãti morfofunctionale(conductantã<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >¯</FONT>,rezistentã la flux<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" ></FONT>,preponderentã colinergicã)</div> <div> Importanta particularã a factorilor de risc:</div> <bR> <bR> <bR> <div>  </div> <bR> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 16 ><NOBR><div> <B>INDICATORI PENTRU DIAGNOSTIC</b></div> </NOBR></tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 16 WIDTH="265"><div> Atacuri recurente de wheezing</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 33 WIDTH="265"><div> Tuse sau wheezing noaptea sau dimineata la sculare</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 16 ><NOBR><div> Tuse sau wheezing dupã exercitii fizice</div> </NOBR></tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 33 WIDTH="265"><div> Tuse,wheezing sau zgomote toracice la pneumalergeni</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 33 WIDTH="265"><div> Infectii pulmonare in antecedente cu duratã mai mare de 10 zile</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 33 WIDTH="265"><div> Frecventa de utilizare a medicatiei antiasmatice?</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 16 WIDTH="265"><div> Mãsurarea functiei respiratorii:</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 36 WIDTH="265"><div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700c800000000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">PEFcrescut>15% la 15-20 minute dupã inhalarea de <FONT SIZE="2" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2 agonisti</FONT></div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 33 WIDTH="265"><div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700c800000000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Variatiile PEF>20%dimineata fatã de searã</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 16 ><NOBR><div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700c800000000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">PEF>15% dupã6 minute de effort</div> </NOBR></tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 16 WIDTH="265"><div> Alte probe respiratorii:</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 16 WIDTH="265"><div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700c800000000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">VEMS</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 33 WIDTH="265"><div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700c800000000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Raw=rezistenta la flux(determinatã pletismografic)</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 16 WIDTH="265"><div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700c800000000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">VGT=vol.gazos toracic(-//-)</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 16 WIDTH="265"><div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700c800000000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">VR=vol rezidual          (-//-)</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 49 WIDTH="265"><div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700c800000000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">MEF<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >50</FONT>=debit expirator maxim pe vârf la 50%CV(mãsurare prin curba flux-volum-metoda pneumotahograficã</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 33 WIDTH="265"><div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700c800000000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">SaO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> =saturarea în oxigen a sângelui arterial determinatã prin pulsoximetrie</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="275" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 35 WIDTH="265"><div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700c800000000.gif" HEIGHT="13" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Testul farmacodinamic pentru evaluarea hiperreactivitãtii bronsice<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial" > </FONT></div> </tD> </tR> </TABLE></div> <bR> <div> <I><B> Factorii favorizanti(de risc)</b></I> pot fi sistematizati în exogeni si endogeni.</div> <div> <I>Factorii endogeni</I> sunt:</div> <div> 1.sexul masculin. </div> <div> 2.Stãri patologice pulmonare preexistente:displazia bronhopulmonarã,pneumonii grave în antecedente. </div> <div> 3.In ceea ce priveste factorii imunologici al cãror rol e capital trebuie fãcutã de la început precizarea cã <B>atopia</b>(înteleasã ca predispozitie geneticã de a sintetiza nespecific cantitãti crescute de IgE )<B> joacã aici rolul capital(</b>nu existã astm fãrã componentã alergicã)<B>.</b></div> <div> 4<B>.</b>conductanta scãzutã a cãilor aeriene, specificã unor categorii de sugari mici, dar si sechelã a bronsiolitei în 17% din cazuri dupã Henry RL &all (1983)constitue un alt factor          intrinsec.</div> <div> <I><B>Factorii exogeni</b></I> sunt: 1)tabagismul matern antepartum</div> <div>  2)tabagismul familial</div> <div>  3)poluarea atmosfericã industrialã.</div> <div> 4)alimentatia artificialã.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0"> Repetarea a trei sau mai multe episoade de wheezing confirmate de medic dupã ce sau exclus alte cauze:</div> <div> <B>Diagnostic diferential:</b></div> <div> -displazia bronhopulmonarã</div> <div> -fibroza chisticã</div> <div> -sindromul de aspiratie cu componentele sale:</div> <div> -incoordonare faringianã</div> <div> -fistula traheobronsicã</div> <div> -corpii strãinii inhalati</div> <div> -refluxul gastroesofagian</div> <div> -compresii pe arborele traheobronsic</div> <div> -cardiopatii congenitale</div> <div> -mase mediastinale</div> <div> -malformatii vasculare ale arcului aortic</div> <div> -malformatii ale arborelui traheobronsic</div> <div> -bronhoalveolitele alergice(astmul cu precipitine)</div> <div> -Deficitul de IgAsecretorii</div> <div> -Epilepsia diencefalicã</div> <div> <B>Diagnostic paraclinic:</b></div> <div> -Explorarea functiei pulmonare cu baby pletismograf</div> <div> -Teste alergologice:</div> <div> -Prick test</div> <div> -Phadiatop test</div> <div> -Lavajul bronhoalveolar cu evidentierea proteinei cationice eozinofile</div> <div> -Eozinofilia sangvinã si bronsicã</div> <div> -Dozarea IgE</div> <div> <B>Exacerbãrile:</b></div> <div> Reprezintã alterarea clinico-functionalã ,gradualã a stãrii de bazã a copilului astmatic.Exacerbarea are diferite grade de severitate ce sunt cuantificate foarte bine în clasifcarea GINA.</div> <div> Criza(atacul) de astm este consecinta unei exacerbãri.Exacerbarea trebuie sesizatã în cel mai scurt timp si corectatã</div> <div> <B> Evaluarea clinico-paraclinicã</b> a severitãtii crizei pentru astmul persistent se poate face folosind urmãtoarele criterii:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Istoric</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Examenul fizic al bolnavului</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">SNC</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Aparat respirator</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Aparat cardiovascular</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Prezenta pulsului paradoxal</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Teste de functionalitate pulmonarã</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Teste de laborator</div> <bR> <div> Ele pot fi sistematizate astfel:</div> <bR> <bR> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="575" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="VOID" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=3 HEIGHT= 20 WIDTH="567"><div> <B>EVALUAREA CRIZEI DE ASTM</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 20 WIDTH="187"><div> <B>USOR</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="187"><div> <B>MODERAT</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="187"><div> <B>SEVER</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=3 HEIGHT= 20 WIDTH="567"><div> <B>Istoric</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 76 WIDTH="187"><div> Wheezing intermitent</div> <div> Nu primea medicatie cronic</div> <div> Câteva spitalizãri</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="187"><div> Medicatie cronic<2 medicamente la domiciliu </div> <div> Internãri regulate</div> <div> Nu în T.I.</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="187"><div> Tratament cronic la domiciliu>2medicamente</div> <div> Internãri regulate în T.I. sau tratamente intravenos</div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=3 HEIGHT= 20 WIDTH="567"><div> <B>Examenul fizic</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=3 HEIGHT= 19 WIDTH="567"><div> S.N.C</div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 95 WIDTH="187"><div> Absenta semnelor</div> <div> Vorbeste în fraze</div> <div> Utilizare minimã a muschilor accesorii</div> <bR> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="187"><div> Anxios</div> <div> Vorbeste în propozitii scurte</div> <div> Utilizeazã muschii accesorii</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="187"><div> Comã</div> <div> Convulsii</div> <div> Vorbeste numai un cuvânt sau frânturi de frazã</div> <div> Semne de I.Resp.Cr</div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=3 HEIGHT= 19 WIDTH="567"><div> APARAT RESPIRATOR</div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 57 ><NOBR><div> Fãrã cianozã sub oxigen</div> <div> Fãrã wheezing</div> </NOBR></tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="187"><div> Cianozã sub oxigen 40%</div> <div> Wheezing si murmur vezicular redus</div> </tD> <tD VALIGN=TOP><NOBR><div> Cianozã sub oxigen 100%</div> <div> Silentium respirator</div> </NOBR></tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=3 HEIGHT= 19 WIDTH="567"><div> APARAT CARDIOVASCULAR</div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 56 ><NOBR><div> Tahicardie</div> <div> Puls paradoxal <10mmHg</div> </NOBR></tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="187"><div> Tahicardie</div> <div> Puls paradoxal </div> <div> 10-20mmHg</div> </tD> <tD VALIGN=TOP><NOBR><div> Tahicardie sau bradicardie</div> <div> Puls paradoxal>20mmHg</div> </NOBR></tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=3 HEIGHT= 20 WIDTH="567"><div> <B>Teste functionale respiratorii</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 75 WIDTH="187"><div> PEF</div> <div> 70-90%din prezis</div> <div> FEV<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >1</FONT></div> <div> 85%</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="187"><div> PEF</div> <div> 50-70%din prezis</div> <bR> <div> 75%</div> </tD> <tD VALIGN=TOP><NOBR><div> PEF<50%din prezis</div> <bR> <bR> <div> 45%</div> </NOBR></tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=3 HEIGHT= 20 WIDTH="567"><div> <B>Date paraclinice</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 99 WIDTH="187"><div> PULSOXIMETRIA</div> <div> SaO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT>>95%</div> <div> GAZOMETRIA</div> <div> PaO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT>>80</div> <div> PaCO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT><35</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="187"><bR> <div> SaO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT>90-95%</div> <bR> <div> PaO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT><FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >¯</FONT>(60-80)</div> <div> PaCO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT>=N;<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" ></FONT><50</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="187"><bR> <div> SaO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT><90%</div> <bR> <div> PaO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT><60</div> <div> PaCO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT>>50</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <bR> <div> <B>Tabelul 1: Evaluarea crizei de astm(dupã Gayle si colab 1996)</b></div> <bR> <bR> <div> <B>OBIECTIVUL TRATAMENTULUI=CONTROLUL ASTMULUI</b></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Simptome minime ideal absente</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Episoade minime si rare</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Fãrã examinãri în urgentã</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Nevoi minime de <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT>2agonisti</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Activitate normalã(inclusiv exercitiu)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Variatia circadianã a PEF<20%</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">NormalizareaPEF</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Efecte adverse ale medicatiei minime</div> <div> <I><B>1.</b></I><B>Clasificarea pe trepte de severitate a astmului bronsic</b> si cuantificarea tratamentului corespunzãtor treptei de severitate se face folosind ghidul programului GINA (coordonate de :The National Heart, Lung, and Blood Institute (NHLBI) Guidelines for the Diagnosis and Management of Asthma, the NHLBI/World Health Organization Global Initiative for Asthma, and the American Academy of Allergy, Asthma and Immunology and American College of Allergy, Asthma and Immunology Practice Parameters for the Diagnosis and Treatment of Asthma.) care acum este aplicat aproape în toatã lumea si pe care îl vom prezenta schematizat în tabelul alãturat.(Fig.1)</div> <div> Criteriile de definire a formelor clinico-functionale sunt:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Frecventa si severitatea simptomelor</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Valoarea si variabilitatea parametrilor functionali(PEF,VEMS)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Nevoia de bronhodilatatoare</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Gradul de afectare al activitãtii zilnice(scoalã, effort,joacã)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Efectele adverse ale medicatiei</div> <div> <B>2 TRATAMENTUL</b></div> <bR> <div> <B>1Principii de tratament</b></div> <bR> <bR> <div> <B>Conditii pentru obtinerea controlului bolii:</b></div> <div> Identificarea si evitarea precipitantilor crizei (trigeri)</div> <div> Selectarea medicatiei potrivite formei clinice (treptei)</div> <div> Monitorizarea rãspunsului la tratament</div> <div> Absenta exacerbãrilor</div> <div> Educatia pacientului si apartinãtorilor cu realizarea echipei pacient-pãrinte-medic</div> <div> <B>Criterii de definire a astmului controlat:</b></div> <div> Simptome absente(inclusiv cele nocturne)</div> <div> Diminuarea riscului de crize severe</div> <div> Nevoie redusã de <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> agonisti</div> <div> Activitate normalã inclusv la effort</div> <div> Reducerea absenteismului scolar</div> <div> Variabilitatea PEF<20%</div> <div> Efecte adverse ale medicatiei minime sau absente</div> <div> <B>Tratamentul astmului are 6 pãrti aflate în interrelatie:</b></div> <div> Educarea pacientilor pentru dezvoltarea unui parteneriat medic-pãrinte-pacient</div> <div> Supravegherea si monitorizarea astmului prin rapoarte clinice si mãsurãtori ale functiei pulmonare</div> <div> Evitarea si controlul factorilor declansatori (trigers)</div> <div> Stabilirea planului individual de medicatie pe termen lung</div> <div> Stabilirea planului individual de tratament al exacerbãrilor</div> <div> Controlul medical ritmic</div> <div> PARTEA 1 EDUCATIA PACIENTILOR</div> <div> Educarea familiei si copilului are urmãtoarele obiective:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Medicatia luatã corect</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Intelegerea diferentei între medicatia crizei si cea de fond(preventivã)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Evitarea factorilor declansatori</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Automonitorizarea propriilor simptome si folosirea unui peack-flow metru(când este posibil)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Recunoasterea semenelor ce indicã o exacerbare si mãsurile ce se impun</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Urmarea treptelor de tratament personalizate fiecãrui pacient de cãtre medicul specialist si stoparea atacurilor</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Apelarea în timp util la ajutor medical pentru oprirea crizelor grave</div> <div> Controlul pe termen lung al astmului necesitã un plan scris de cãtre medic care va descrie ce trebuie fãcut pentru a prevenii simptomele si crizele si ceea ce trtebuie fãcut în cazul în care acestea apar.</div> <div> In plan se vor include:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Doza zilnicã a medicatiei preventive(de fond-controlers)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Factorii specifici ce declanseazã criza (trigerii)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Ce trebuie fãcut dacã are loc o exacerbare:</div> <div> Numele si doza de bronhodilatator ce trebuie luat imediat pentru ameliorarea cizei</div> <div> Cum sã recunoascã clinic si cu peack-flow metrul debutul unei exacerbãri</div> <div> Cum sã trateze exacerbarea si ce sã facã la primele semne de rãcealã</div> <div> Când sã cearã ajutor medical</div> <div> PARTEA-2 SUPRAVEGHEREA SI MONITORIZAREA SEVERITATII ASTMULUI</div> <div> Un bun plan de monitorizare impune vizitele medicului de familie pânã când pacientul va ajuge sã-si controleze astmul.</div> <div> La fiecare vizitã la domiciliu trebuie verificatã complianta bolnavului, folosirea medicatiei,abilitatea de a utiliza spacerele si peack-flow metrele.Cu aceatã ocazie se vor monitoriza urmãtori parametrii clinici:somnul,activitatea fizicã,cererea de medicatie de usurare(relivers),necesitatea de ajutor medical calificat,valorile PEF.</div> <div> <B>Monitorizarea functionalã:</b> variabilitatea PEF si a <I>variabilitãtii zilnice</I>=</div> <div> <U>PEFsearã-PEFdimineatã</U>x100</div> <div> ½(PEFsearã-PEFdimineatã)</div> <div> Aceasta se poate face de cãtre medicul de familie cu ocazia vizitei sau mai bine de cãtre bolnav zilnic .Bolnavul si familia trebuie educati cum si când sã foloseascã peak flow metrul ,sã înscrie într-o agendã zilnic mãsurãtoriile,cum sã interpreteze mãsurãtorile,cum sã actioneze la schimbare,ce informatii sã comunice asistentului medical ce îl viziteazã</div> <bR> <div> Medicul specialist va fi consultat când:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Pacientul are o crizã gravã si capabilitãti reduse ale familiei de tratament</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Semnele si simptomele sunt atipice si pun probleme de diagnostic diferential</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Alte entitãti clinice complicã astmul(sinuzitã, rinoadenoiditã,aspergilozã e.t.c.)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Necesitã teste aditionale de     bbbbbbbbbbbvdiagnostic(teste functionale,teste de provocare,rinoscopie,e.t.c.)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Pacientul nu are un rãspuns optim la tratament</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Pacientul este încadrat în treptele 3 si 4 de severitate(persistent moderat si sever)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Pacientul necesitã indicatii suplimentare de control al mediului, imunoterapie,complicatiile tratamentului,dificultãti de compliantã la tratament.</div> <div> PARTEA 3 EVITAREA SI CONTROLUL FACTORILOR DECLANSANTI(TRIGERI)</div> <div> Alergenii au fost împãrtiti în:de interior(indoor) si de exterior(outdoor).</div> <div> Intre <B>alegenii de interior</b> au fost incriminati:insectele de casã,pãrul din blana animalelor domestice,gândacii de bucãtãrie,fungii.Expunerea la alergenii de acarieni este recunoscut ca un factor de risc particular în dezvoltarea astmului la copil.</div> <div> Lenjeria de pat trebuie fiartã cel putin o datã pe sãptãmânã pentru a asigura distrugerea acarienilor.</div> <div> Mentinerea unui grad scãzut de umiditate al aerului.</div> <div> Reducerea expunerii la alergenii de exterior:derivati din plante-polen si sporii unor fungi.</div> <div> Determinarea sensibilitãti la astfel de alergeni poate ghida planul terapeutic.</div> <div> <B>Evitarea poluantiilor de interior</b>:fumatul pasiv,microparticulele de :oxid nitric,oxizi de azot,monoxid de carbon,bioxid de sulf,formaldehidã si biologici cum ar fi endotoxinele ; <B>se face</b> prin evitarea contactului cu solutii volatile, fum provenit din arderea deseurilor, a lemnului sau de tigarã,evitarea zonelor de smog.</div> <div> <B>Poluanti atmosferici si conditiile climaterice</b>:evitarea frigului si umezelii,a camerelor cu fum, a expunerii la praf,srayuri,persoane cu infectii respiratori.</div> <div> Administrarea profilacticã a unui <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT>2agonist înainte de pãtrunderea într-o zonã poluatã.</div> <div> <B>Alergenii alimentari</b>:evitarea în special a alimentelor conservate si a mezelurilor</div> <div> <B>Evitarea unor medicamente</b>:aspirinã,AINS</div> <div> (antiinflamatorii non steroidice)</div> <div> <B>Vaccinãriile</b>:pacientii cu astm persistent moderat si sever vor trebui vacinati antigripal annual.</div> <div> De asemeni, cu rol adjuvant sunt utile vaccinurile polimicrobiene cum ar fi: Broncho waxom®, Luivac®, Cantastim®.</div> <div> <B>Imunoterapia specificã</b> se aflã într-o continuã evaluare.Ea este indicatã în tratamentul alergiei specifice ce constitue trigerul.Va fi luatã în consideratie când evitarea alergenilor specifici nu este posibilã si când medicatia apropriatã nu controleazã simptomatologia.</div> <bR> <div> PARTEA 5 STABILIREA PLANULUI DE TRATAMENT DE LUNGA DURATA</div> <div> Particularitãti în tratamentul astmului la sugar si cpilul mic</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Se preferã terapia inhalatorie cu MDI(aerosoli standardizati în flacoane presurizate) administrati cu spacer si mascã facialã</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Terapia <I><B>hiposensibilizantã nu se aplicã înainte de 4-5 ani</b></I> si numai cu mãsuri speciale de precautie si în servicii specializate</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Dozele de <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> agonisti sunt mai mari datoritã particularitãtilor morfofunctionale si dificultãtiilor de administrare</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Salbutamolul se administreazã la sugarul mai mare de 6 luni</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Bromura de ipratropium(Atrovent) este de electie la sugar unde mecanismul coliniergic prevaleazã</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Teofilina are ritmul de eliminare crescut la sugar</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Preparatele retard de teofilinã(Teo-Sr 100®) pot fi administrate dizolvând granulele în lapte</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Teofilina retard este preferatã datoritã unui control mai bun , a duratei prelungite de actiune si confortului de administrare.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Corticoterapia inhalatorie este rezervatã astmului persistent</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Corticoterapia sistemicã este rezervatã cazurilor grave, la care lipsa de reversibilitate a bronhospasmului la <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> agonisti<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" > </FONT>ar face inutilã administrarea de corticoizi inhalatori.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Cromoglicatul disodic administrat prin nebulizare poate fi folosit ca si controler </div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Ketotifenul poate fi util în astmul intermitent</div> <div> Clase de medicamente</div> <div> Medicatia de control (de fond,preventivã-“controlers”)</div> <div> Medicatie folositã zilnic pe perioade lungi de timp pentru controlul astmului persistent. Include:</div> <div> Corticosteroizii inhalatori</div> <div> Corticosteroizii sistemici</div> <div> Cromoglicatul disodic</div> <div> Nedocromilul </div> <div> Teofilinele retard</div> <div> b<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT><FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial" > agonistii retard inhalatori</FONT></div> <div> b<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT><FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial" > agonistii retard de administrare oralã</FONT></div> <div> Ketotifenul si alte posibile antialergice</div> <div> Inhibitorii de leucotriene</div> <div> 1Corticosteroizii inhalatori</div> <div> Reprezintã o medicatie antiinflamatoare.Interferã metabolismul acidului arahidonic si sinteza leucotrienelor, al prostaglandinelor. Controleazã mecanismele inflamatori eliberarea de citokine, migratia celulelor inflamatorii, cresc gradul de rãspuns al <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT> receptorilor.</div> <div> Constitue cea mai puternicã medicatie antiinflamatorie în astm.</div> <div> Efecte adverse:candidoza orofaringianã,disfonia,tusea dupã administrare pot fi eliminate prin administrarea medicamentului cu spacer si clatirea gurii cu apã dupã administrare.</div> <div> Efecte sistemice ale corticoterapiei:subtierea tegumentului,rarefiere osoasã,supresie suprarenalã,ulcer,HTA,cataractã retrocapsularã si altele par sã aparã doar la doze mai mari de 1mg/zi de beclometazon sau budesonid si nu apar în cazul dipropionatului de fluticazon (Flixotide-Glaxo) care este metabolizat complet la primul pasaj hepatic. Studii pe mai mult de 1000 de copii efectuate de programul GINA în SUA infirmã inhibitia cresterii staturale de cãtre corticoterapia inhalatorie.</div> <div> <B>Reprezentanti:</b></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Beclometazona dipropionat (Becotide®)</div> <div>      50<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/puf</div> <div>      150<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/puf</div> <div>      doza uzualã:         1-3 pufuri/zi</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Fluticazona dipropionat (Flixotide®)</div> <div> 50<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/puf</div> <div> 125<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/puf</div> <div> doza:</div> <div> 1-2pufuri/24ore</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Flunisolide</div> <div> 0,25mg/puf</div> <div> >7ani 1-2 pufuri/zi</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Budesonide (Pulmicort®)</div> <div> 50<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/puf</div> <div> 200<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/puf</div> <div> doze:</div> <div> 1-2 pufuri(50<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g)/24 0re</div> <div> -solutie pentru nebulizare:10ml</div> <div> (500<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/ml)</div> <div> doze:</div> <div> (0,4-0,5)ml x 2-4/24ore</div> <bR> <bR> <div>    2 Corticosteroizii sistemici</div> <div> Administrati oral sau parenteral,au aceleasi mecanism de actiune cu cei inhalatori.Pot fi folositi pentru o perioadã de <B>maximum</b> 5-7 zile pentru controlul crizei.Sunt folositi la începutul tratamentului unui bolnav cu o perioadã lungã de astm necontrolat sau într-o perioadã de exacerbare.Terapia de lungã duratã cu doze zilnice dimineata sau în zile alternative poate fi necesarã în astmul persistent sever.Efectele secundare redutabile enumerate aterior pot fi minimalizate folosind terapia alternativã si dozele unice.O complicatie redutabilã o constitue infectiile herpetice cu evolutie letalã cum ar fi varicela, care impun oprirrea terapiei cu cortizon sistemic.</div> <div> <B>Preparate:</b></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Prednisonul:1-2 mg/kg/24 ore în prizã unicã dimineata</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Prednisolonul</div> <div> (Supercortizol®):5mg/tb si 25mg/f;i.v,i.m,:1-2mg/kg/zi(de electie)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Hemisuccinat de hidrocortizon-10mg/kg/24ore(efect tardiv)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Dexametazon :</div> <div> 0,15-0,6mg/kg/zi</div> <div> 3 Cromonele</div> <div> Mecanismul lor de actiune nu a fost pe deplin elucidat.Se stie cã sunt antiinflamatori nesteroidici ce inhibã partial mediatorii chimici mediati prin IgE si au un efect selectiv de supresie a celuleor proinflamatorii(macrofage,</div> <div> mastocite,eozinofile) si a mediatorilor eliberati.</div> <div> Rolul lor terapeutic este de inhibitie <B>profilacticã</b> a fazei precoce si tardive a inflamatiei induse de :alergeni,exercitiu,aer rece,bioxid de sulf.Rolul sãu în controlul schimbãrilor inflamatorii cronice din astm nu a fost pe deplin demonstrat.</div> <div> Are indicatie ca si controler în formele usoare de astm.</div> <div> Nu au fost semnalate efecte adverse.</div> <div> <B>Preparate:</b></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Cromoglicatul disodic(Cromolyn®):pulbere pentru inhalat:cps 20mg, aerosoli MDI 800<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/puf, sol nebulizare f 2ml=20mg</div> <div> Doze:1cps inhx 4/24ore</div> <div>          1-2 puf x4/24ore</div> <div> <I>                 </I> 1f x 4 /24 ore</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Ditec®=Fenoterol(50<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g)+</div> <div> cromoglicat disodic(1mg)/puf</div> <bR> <div> Doze:3x1puf /zi>4ani</div> <div> 3x2pufuri/zi>12ani</div> <bR> <div> 4Nedocromilul</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Nedocromil sodic</div> <div> Se administreazã inhalator.In studiile pe modele umane si animale de astm este de 4 pânã la 10 ori mai potent decât cromoglicatul disodic în prevenirea bronhospasmului indus. Nedocromilul inhibã eliberarea de mediatori din mai multe tipuri de celule inflamatorii.Inhibã de asemeni si cãile neuronale.Nu are efecte adverse.</div> <div> <B>Preparate: </b>Tilade®</div> <div>           Ditec®</div> <div> 1,75mg/puf<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >®</FONT>>7ani 1pufx4/zi</div> <bR> <div> 5Teofilinele retard</div> <div> Se administreazã oral sau parenteral.Teofilina este un bronhodilatator cu efecte extra pulmonare inclusiv efectul antiinflamator.Intervine atât în reactia astmaticã precoce cât si tardivã si influenteazã inflamatia pulmonarã cronicã.Majoritatea studiilor aratã cã nu controleazã hiperreactivitatea bronsicã.Mai multe studii aratã cã tratamente de lungã duratã cu teofiline retard controleazã astmul inclusiv cel nocturn.Efectele adverse ce pot fi evitate prin utilizarea de doze apropriate si monitorizarea teofilinemiei.</div> <div> <B>Preparate:</b>Miofilin®tb100mg;</div> <div> f2,4%</div> <div> Teo SR 100,200,300®cps retard cu 100,200 si 300mg/cps</div> <div>  Uni-Dur®</div> <div>  Teofilinã®</div> <div> <B>Doze:</b></div> <div> <12ani=15-20mg/kg/24 ore</div> <div>  >12 ani=10-15mg/kg/240re</div> <div> 6<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> agonistii retard inhalatori</div> <div> Se administreazã inhalator.Ca si alte bronhodilatatoare <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> agoniste relaxeazã musculatura netedã a cãilor aeriene ,creste clearanceul mucociliar,scad permeabilitatea vascularã si moduleazã eliberarea mediatorilor chimici din bazofile.Ele controleazã si faza tardivã, inflamatorie a rãspunsului la încãrcarea alergenicã.Studii bioptice aratã cã nu controleazã inflamatia cronicã a cãilor aeriene.Rolul lor terapeutic intervine când dozele standard de corticosteroizi inhalatori nu mai reusesc sã controleze simptomatologia în special pe cea nocturnã si <I>înaintea cresterii dozelor de corticosteroizi inhalatori</I>.</div> <div> Efectele adverse constând în stimularea aparatului cardio-vascular,tremor si hipopotasemie sunt caracteristice mai mult preparatelor inhalatorii si mai putin celor orale.</div> <div> <B>Preparate:</b></div> <div> Salmeterolul(Serevent®) si Formoterolul</div> <div> Serevent 1 puf=25<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g</div> <div> Doze:<6ani: nu s-au precizat încã datoritã datelor insuficiente</div> <div>  >6 ani 1-2 pufuri/24 ore(duratã 12 ore)</div> <div> 7<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> agonistii retard de administrare oralã</div> <div> Momentan nu se aflã pe piata româneascã, au aceleasi calitãti si efecte adverse ca cei inhalatori.Se folosesc ca medicatie aditionalã celei inhalatorii.Efecte adverse cardiovasculare s-au semnalat în asocierea cu teofilina.</div> <div> 8Ketotifenul si alte posibile antialergice</div> <div> Se administreazã oral.Ketotifenul este un antagonist al receptorilor H<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >1</FONT> ce are un efect inhibitor asupra rãspunsului alergenic el poate inhiba activarea mastocitelor si eliberarea de cãtre acestea a mediatorilor chimici. Un singur studiu cu doze mari de Ketotifen a demonstrat efectul acestuia în rãspunsul astmatic tardiv.Efectele adverse constau în sedare si cresterea apetitului.</div> <div> <B>Preparate</b>:Zaditen®,Ketarafen®,Ketof®</div> <div> <B>Doze:</b>tb0,001g,sirop100ml</div> <div> (1ml=0,2mg);</div> <div> >3ani0,025mg-0,125ml/kgx2/24ore</div> <bR> <div> 9Inhibitorii de leucotriene</div> <div> Rolul sulfidopeptidelor leucotriene singure sau în asociere cu alti mediatori chimici în patogenia astmului este încã în dezbatere.s-LT C<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >4</FONT>,D<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >4</FONT> si E<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >4</FONT> sunt derivati ai membranei acidului arahidonic sub actiunea                           5-lipooxigenazei.Toti provoacã contractia muschiului neted in vitro si bronhoconstrictie in vivo atât la subiectii astmatici cât si sãnãtosi.Sunt secretati de :mastocite,macrofagele alveolare,bazofile si eozinofile, ca urmare a expunerii la alergene sau la factorul plachetar activator.Pe lângã efectul bronhoconstrictor, provoacã si edemul mucoasei,cresterea permeabilitãtii vasculare si duc la hipersecretia de mucus.Ei sunt prezenti în plasma,lichidul de spãlãturã bronho-alveolarã si urina astmaticilor.Studiile clinice cu inhibitorii de leucotriene aratã cã acestia sunt eficienti în antagonizarea s-LT exogene în reactiile astmatice ce au ca declansant alergenele, histamina, aspirina si exercitiul fizic. </div> <div> Principalii reprezentanti ai acestor clase sunt <B>zileutonul</b> inhibitor                              al 5-lipooxigenazei,<B>quiflaponul</b> inhibitor al biosintezei de leucotriene.Inhibitorii LTA<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >4</FONT>hidroxilazei inhibã productia de LTB<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >4</FONT>.Dintre aceste substante numai <B>zafirlucastul(autorizat în Finlanda) </b> si <B>pranlukastul</b> au efect antiasmatic antagonizând receptorul peptidoleucotrienelor(LTC4,LTD4,LTE4).</div> <div> In Japonia a fost introdus ca antiastmatic preparatul<B> OKY-046 care este un inhibitor al sintezei de tromboxan.</b></div> <div> Rolul lor terapeutic este în astmul persistent usor si moderat unde îmbunãtãtesc functia pulmonarã,scad simptomele si reduc necesarul de medicatie de ajutor, <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> agonistã.</div> <div> MEDICATIA DE AJUTOR (“RELIVERS”)</div> <div> b<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT><FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial" > agonistii cu duratã scurtã de actiune</FONT></div> <div> Corticosteroizii sistemici în cure scurte 7-10 zile</div> <div> Anticolinergicele</div> <div> Teofilina cu actiune scurtã</div> <div> b<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT><FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Arial" > agonistii p.o.</FONT></div> <div> 1<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> agonistii cu duratã scurtã de actiune</div> <div> Administrati inhalator sunt simpatomimetice bronhodilatatoare.,cresc clearanceul mucociliar,scad permeabilitatea vascularã, moduleazã eliberarea mediatorilor chimici.Rolul terapeutic este de control al episoadelor bronhoconstrictorii.Tendinta de a creste dozele anuntã o exacerbare care va necesita o majorare a tratamentului de fond.</div> <div> <B>Preparate:</b></div> <div> <B>Albuterolul</b>:Ventolin®,</div> <div> Salbutamol®;tb 2 si 4 mg,sirop 2mg/5ml;100<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/puf si 200<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/puf</div> <div> Doze:</div> <div> 7-12 ani=2mgx3-4/24ore;</div> <div> 5mlx3-4/24 ore;</div> <div> 100<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>gx3-4/zi</div> <div> >12ani=4mgx3-4/24ore;</div> <div> 100mlx3-4/24ore;</div> <div> 200<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>gx3-4/zi</div> <bR> <bR> <div> <B>Fenoterol:</b>Berotec®;</div> <div> tb2,5mg;</div> <div> sirop 0,25mg/pic;</div> <div> MDI100 si 200<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/puf</div> <div> Doze:1-3 ani=1/2tbx3/zi;</div> <div> pînã la 1puf x 2-3/24ore</div> <div> <B>Terbutalinasulfat</b>:Bricanyl®:tb2,5mg,sirop,0,3mg/ml;</div> <div> MDI:0,5mg/dozã;solutie de nebulizare fl 10ml si10mg/ml</div> <div> <B>Clenbuterol clorhidrat</b>:Spiropent®,</div> <div> Contraspasmin®:tb0,02mg si sirop 0,005mg/5ml:se administreazã 3lingurite la copilul mic si 1tbx2/zi la cpilul mare.</div> <div> <I><B>Anticolinergicele:</b></I></div> <div> Administrate inhalator, sunt bronhodilatatoare ce blocheazã cãile eferente postgamglionare vagale.Inhalate produc bronhodilatatie prin scãderea tonusului vagal.Blocheazã bronhoconstrictia reflexã la substante iritante.Nu diminueazã reactia alergicã precoce si tardivã sau astmul de effort.Rolul terapeutic este de alternativã la <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> agonisti când acestia au efecte adverse cardiocirculatorii sau tremor sau ca medicatie aditionalã când nu corecteazã suficient criza.Sunt de electie pentru astmul sugarului si copilului mic unde existã o hipertonie vagalã.Efectele adverse sunt cele, uscãciunea mucoaselor.</div> <div> <B>Preparate:</b>Ipratropium bromide si oxitropium bromide:</div> <div> Atrovent®(ipratropium bromide)</div> <div> MDI cu 20<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/puf se recomandã 2-3 pufuri/24ore la copil si nebulizare ;fl 20ml sol 0,025% ;1ml=20pic;<B>Doze</b>:0-12ani=</div> <div> 10-20pic x4/zi nebulizare</div> <div> 7Teofilina cu actiune scurtã</div> <div> Vezi anterior</div> <div> <I><B>8</b></I><FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" ><I><B>b</b></I></FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" ><I><B>2</b></I></FONT><I><B>agonisti p.o.</b></I></div> <div> Vezi anterior</div> <div> <I><B>9Antibioticele</b></I></div> <div> Nu îsi au locul în tratamentul astmului, decât în infectia supraadãugatã.</div> <div> <I><B>10 Mucoliticele si fluidificantele</b></I>(bromhexin, acetil cisteinã)nu îsi au locul în tratamentul asmului , fiind potential periculoase</div> <bR> <div> MEDICATIA TRADITIONALA</div> <div> Acupunctura</div> <div> Homeopatia</div> <div> Fitoterapia</div> <div> Ionizarea aerului.</div> <div> Doar ionizarea aerului cu aparate speciale în incinte închise si-a dovedit utilitatea.</div> <bR> <div> INCADRAREA BOLNAVULUI INTR-UNA DIN TREPTELE DE SEVERITATE SI TRATAMENTUL EI</div> <div> Se face conform schemei din  Fig 4</div> <div> Aât pentru medic cât si pentru pacient împãrtirea planului pe zone de culoare s-a dovedit eficientã:</div> <div> Zona verde</div> <div> Indicã cã astmul este controlat.Pacientul nu are simptome, PEF=80-100%din prezisul personal(personal best).Dacã pacientul a stat cel putin trei luni în aceastã zonã se poate trece la o treaptã inferioarã de tratament(step down)-vezi figura</div> <div> Zona galbenã</div> <div> Semne clinice de astm persistent usor.PEF=60-80%din prezisul personal.Variabilitatea zilnicã 20-30%din prezis.</div> <div> Poate fi prezentã o crizã care sã necesite o crestere temporarã a dozelor de<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT>agonist.Pacientul va urma planul scris de medic</div> <div> Poate apare o exacerbare care va necesita fie dublarea dozelor de corticosteroid inhalator pentru 1-2 sãptãmâni fie administrarea unei cure scurte de corticosteroid oral într-o singurã dozã matinalã pânã când PEF-ul revine la valoarea anterioarã(a zonei verzi)Fluctuatii frecvente în zona galbenã indicã un astm insuficient controlat ce necesitã o crestere a dozelor de <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT>2 agonist recomandate în zona verde.</div> <div> Zona rosie</div> <div> Inseamnã alarmã Simptomele persistã în repaos sau în somn. PEF<60% din prezis.Necesitã inhalarea imediat de <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT>2agonist cu duratã scurtã de actiune.Familia si personalul medical de contact trebuie învãtat sã recunoascã semnele de gravitate care impun internarea imediatã.</div> <div> Dacã PEF se îmbunãtãteste dupã prima administrare de bronhodilatator se aplicã mãsurile din zona galbenã.</div> <div> Dupã iesirea din crizã medicatia zonei verzi si aderenta bolnavului la programul de tratament vor trebui reevaluate.</div> <bR> <bR> <bR> <div> 6STABILIREA PLANULUI INDIVIDUAL DE TRATAMENT AL EXACERBARILOR</div> <div> <B>Obiective:</b></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Inlãturarea rapidã a obstructiei cãilor aerifere-<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> agonist 150<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >m</FONT>g/kg la 20 de minute pânã la 6 administrãri</div> <bR> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Normalizarea SaO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> (pulsoximetrie)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Restabilirea functiei pulmonare normale(PEF,fractia zilnicã)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Evitarea factorilor declansatori</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Educatia</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Stabilirea planului terapeutic</div> <div> TRATAMENTUL IN AMBULATOR</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Administrare de oxigen</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Ventilatie asistatã în absenta murmurului vezicular</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Administrarea de epinefrinã 1%<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >0</FONT> sau terbutalinã 1%<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >0</FONT> 0,01ml/kg(max 0,3ml)s.c.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Nebulizarea cu salbutamol(în ambulantã)</div> <div> TRATAMENTUL DE URGENTA IN SPITAL</div> <div> Administrarea de O<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2  </FONT>umidificat pânã când SaO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> >95%</div> <div> Adminstrarea de <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> agonisti- albuterol în nebulizare0,15mg/kg(0,03ml/kg din solutia 0,5%) maxim 5mg=1ml diluat 3:1 cu ser fiziologic si nebulizat la 20 min interval.Dacã dupã 3 administrãri nu rãspunde se administreazã nebulizare continuã0,6-1mg/kg/orã.</div> <div> Se poate lua în considerare administrarea de epinefrinã s.c. sau epinefrinã racemicã în nebulizare cu efecte comparabile cu ale albuterolului.</div> <div> Ventolin i.v.5<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >g</FONT>/kg/5min, urmat de PEV cu 1<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >g</FONT>/kg/min.</div> <div> Anticolinergice:Ipratropium bromide în asociere cu albuterol.(Berodual=Ipratropiu bromide +fenoterol)Se preferã administrarea la 20 min si efectul dureazã 4 ore.</div> <div> Corticoizii:metilprednisolon:Urbazon® 4mg/kg i.m. sau 1-2mg/kg i.v.efectul se instaleazã dupã 3 ore si dureazã  8-12 ore.Eficacitatea este aceeasi po si parenteral.</div> <div> Teofilina 6-8 mg/kg iv dozã de încãrcare urmatã de PEV cu 0,2-1mg/kg/orã.Necesitã monitorizarea teofilinemiei la 6 ore si apoi zilnic.</div> <div> Medicatie neconventionalã</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Sulfatul de magneziu     :când terapia conventionalã nu are efect.Se administreazã în perfuzie 40-50(75) mg/kg/20minute</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Ketamina inductor anestezic bronhodilatator: doza initialã de 0,2mg/kg urmatã de PEV cu 0,5 mg/kg/orã 3 ore</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Suportul ventilator: cazurile care nu rãspund la terapia mai sus mentionatã vor beneficia de internarea într-un serviciu de reanimare unde vor fi sedati, curarizati,  intubati si ventilati asistat monitorizând functia ventilatorie,(FiO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT>)SaO<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >2</FONT> (continuu)si gazometria(la 15 min).</div> <div> 7Controlul medical ritmic</div> <div> Pentru mentinerea controlului în astmul pediatric sunt absolut necesare <U>vizite medicale constante</U> la intervale de 1-3 luni în functie de severitatea formei de astm. La fiecare vizitã medicul de familie analizeazã datele din fisa de monitorizare zilnicã-simptomele-PEF-fractia zilnicã-medicatia:tolerantã,aspecte subiective,doze,necesar.Se stbileste planul de actiune pentru perioada urmãtoare.</div> <div> 8Factori de noncompliantã la tratament</div> <div> Sistematizati de Leickly si colab în Pediatrics din mai 1998 sunt:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Caracterul episodic al bolii conduce la nonaderenta familiei la tratamentul cronic</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Copii uitã sã-si ia medicatia sau încearcã sã evite a o lua  datoritã unei supravegheri superficiale a pãrintilor</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">40% din subiectii chestionati prezentau dubii cu privire la eficacitatea tratamentului</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Aderenta la tratament poate fi îmbunãtãtitã printr-un program fix de vizite la domiciliu</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Evitarea “trigerrilor” prezintã cele mai mari dificultãti</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Folosirea excesivã a medicatiei de urgentã denotã un plan terapeutic prost întocmit.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Perceptia familiei asupra severitãtii bolii si eficientei tratamentului este inexactã </div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Grija cu privire la costul tratamentului</div> <div> Solutia la cele expuse este mai buna întelegere a bolii mecanismelor ei si modului de actiune al tratamentului printr-un parteneriat medic-familie-bolnav.</div> <div> <B>BIBLIOGRAFIA :</b></div> <bR> <div> 1O'Byrne PM <B>:</b> Leukotrienes in the pathogenesis of asthma. <B>Chest:</b>1997 Feb;111(2 Suppl):27S-34S </div> <div> 2 Chanarin N, Johnston SL Leukotrienes as a target in asthma therapy <B>Drugs</b> :1994 Jan;47(1):12-24 </div> <div> 3 Wojnowski P, Patkowski J Postepy [The significance of leukotrienes in pathophysiology ofbronchial asthma--therapy perspectives].<B>Hig Med Dosw :</b>1997;51(5):499-514 </div> <div> 4 Dinh Xuan AT, Peiffer C, Marsac J, Lockhart A Sulfidopeptide leukotrienes and asthma].<B>Rev Mal Respir</b> :1989;6(6):483-491 </div> <div> 5 Opletalova V, Hartl J, Behounkova M[Substances affecting the synthesis and activity ofleukotrienes<B>]. Ceska Slov Farm</b> :1997 Apr;46(2):51-57 </div> <div> 6 Chanez P, Bougeard YH, Vachier I, Godard P[Leukotriene antagonists. A new therapeutic approach inasthma]. <B>Presse Med</b> :1997 Feb 22;26(5):234-239</div> <div> 7 Obata T, Yamashita N, Nakagawa T Leukotriene and thromboxane antagonists.<B>Clin Rev Allergy</b> :1994;12(1):79-93 </div> <div> 8 Drazen JM Pharmacology of leukotriene receptor antagonists and</div> <div> 5-lipoxygenase inhibitors in the management of asthma. <B>Pharmacotherapy</b> :1997 Jan;17(1 Pt 2):22S-30S </div> <div> 9 Bruynzeel PL, Verhagen J The possible role of particular leukotrienes in the allergen-induced late-phase asthmatic reaction.</div> <div> <B>Clin Exp Allergy</b> :1989 Jan;19 Suppl 1:25-32</div> <div> 10 Mannisto J, Haahtela T New drugs in asthma treatment. Leukotriene receptor blockers and leukotriene synthesis inhibitors. <B>Nord Med</b> :1997 Apr;112(4):122-125</div> <div> 11 Nathan RA Anti-leukotriene agents: a new direction in asthma</div> <div> therapy <B>J Asthma</b> :1996;33(6):353-366 </div> <div> 12 Leickly F.E, Wade S.L.,Crain E, Kruszon-Moran D, Wright E.C., Evans R, et all:Self-reported Adherence, Management Behavior, and Barriers to Care After an Emergency Departament Visit by Inner City Children With Asthma;<B>Pediatrics</b>:May 1998;101(5):p.e8(electronic article)</div> <div> 13 Gayle M. O,Kissoon N;Assesement of Respiratory Distress in the Asthmatic Child: When Should We Be Concerned?;<B>Ped Ann:</b>March 1996:25(3):128-135.</div> <div> 14Monem G.F,Kissoon N, DeNicola L;Use of Magnesium Sulfate in Asthma in Childhood;<B>Ped Ann:</b>March 1996:25(3):136-144.</div> <bR> <div> 15 Ciofu E,Orãseanu D,Ulmeanu C,Bâscã N,Drãgusanu I,Pãcurar D;Aspecte clinico-terapeutice în starea de rãu astmatic;<B>Terapeuticã si Toxicologie Clinicã</b>:Martie 1998:2(1):107-110 </div> <div> Bîscã N.(sub redactia);<B>Asistenta copilului astmatic-ghid practic</b>;1998 Ed Bodex,Pitesti.</div> <bR> <bR> <div> .</div> <div> . Global Initiative for Asthma;Global Strategy for Asthma Management and Prevention NHLBi/WHO Workshop Report March 1993;National Institutes of Health Publication number 95-3659;January 1995</div> <div> Asthma Management and Prevention A practical Guide for Public Health Officials and Health Care Professionals</div> <bR> <bR> <bR> <div> Fig3:</div> <div> <B>INCADRAREA IN GRADE DE SEVERITATE SI PRINCIPII DE TRATAMENT</b></div> <bR> <div> <B>Inainte de tratament</b></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">simptome<1/sãptãmânã</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">exacerbãri scurte(ore,zile)</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">simptome nocturne<2/lunã</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">functia pulmonarã asimptomaticã între exacerbãri</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">PEF/FEV<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >1</FONT>>80% din prezis</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">variatii zilnice<20%</div> <div> <B>Medicatia de control</b></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">numai <FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT>2agonisti inhalator</div> <div> Intensitatea tratamentului functie de severitatea crizei</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">la nevoie pot fi asociati corticoizi oral si/sau Ketotifen</div> <bR> <div> <B>TREAPTA 2:ASTM USOR PERSISTENT</b></div> <div> <B>INAINTE DE TRATAMENT</b></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">simptome>1/sãpt<1/zi</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">exacerbãrile pot afecta activitatea si somnul</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">exacerbãri nocturne>2/lunã</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">PEF/FEV<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >1</FONT>>80%din prezis</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">variabilitate zilnicã 20-30%</div> <div> <B>CONTROLUL</b></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Controler zilnic</div> <div> la care se poate asocia</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Bronhodilatatoare cu actiune lungã(sameterol xinofoat,fenoterol,)dacã are crize nocturne si inhibitori de leucotriene</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">medicatie zilnicã de control în asociere</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">corticosteroizi inhalatori</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">bronhodilatatoare cu duratã lungã</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">corticosteroizi retard po</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">simptome continuu</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">exacerbãri frecvente</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">simptomatologie de zi frecvent</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">activitate limitatã de simptomatologie</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">PEF/FEV>60% din prezis</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">variabilitate>30%</div> <div> Prezenta uneia singure din acestea încadreazã aici cazul</div> <bR> <div> <B>TREAPTA 4:ASTM SEVER PERSISTENT</b></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">simptome zilnice</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">exacerbãrile afecteazã activitatea si somnul</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">utilizare zilnicã de<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >b</FONT>2agonist</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">PEF/FEV>60%<80% din prezis</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">variatii zilnice>30%</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">controler zilnic inhalator</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">corticoizi sistemici la nevoie</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">bronhodilatator cu actiune lungã la nevoie(crize nocturne)</div> <bR> <div> <B>TREAPTA 3: ASTM MODERAT PERSISTENT</b></div> <bR> <bR> <DIV ALIGN="LEFT"></DIV> <div>  <A NAME="cmdr"><IMG BORDER="0" SRC="1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A>DIN ACTIVITATEA CONVENTIEI MEDICILOR DEMOCRATI FILIALA PRAHOVA</div> <bR> <div> C.M.D.R.-Ph s-a înfiintat la23.11.1996 în prezenta presedintelui C.M.D.R. dr George Calalb si a prof.dr Gh.Jovin.Scopul declarat al organizatiei, membrã fãrã drept de vot a C.D.R.era informarea atât pe orizontalã la nivelul administratiei locale a realitãtilor medicale prahovene cât si pe verticalã la Ministerul Sãnãtãtii a realitãtiilor medicale prahovene. </div> <div> Din pãcate vocea CMDR-Ph nu a avut ecoul scontat la actuala administratie nefiind consultati asa cum prevede protocolul national în probleme de sãnãtate.</div> <div> CMDR-Ph are urmãtorul Comitet Coordonator:</div> <div> Dr Ioan Anghelescu-presedinte,Dr Adrian Cãrãmidã-vicepresedinte,Dr Tiberiu Mãrãcine-vicepresedinte,Dr Marta Geoanã-vicepresedinte,Dr Pãsculescu Dan-vicepresedinte,Dr S. Turiac-secretar.</div> <div> La 18.12.1996 s-a semnat conventia de colaborare cu Conventia Farmacistilor Democrati din România Filiala Prahova reprezentatã de presedinta sa dna Farm.Clara Popescu.</div> <div> In decursul activitãtii noastre am emis urmãtoarele adrese si memorii:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Adresã privind unele aspecte de privatizare în sãnãtate cãtre Ministerul Sãnãtãtii</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Comunicat împreunã cu Colegiul Farmacistilor în legãturã cu problema retetelor compensate si modalitãti concrete de rezolvare.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Revenire la adresa precedentã privind posibilitatea de acordare prin cabinetele particulare de pediatrie a retetelor compensate, adresatã Ministerului Sãnãtãtii.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Memoriu adresat Prefectului de Prahova în scopul amenajãrii unui Spital de Copii în Ploiesti.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Memoriu adresat Subprefectului (de fapt o revenire la primul) în aceelasi scop.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Memoriu adresat Ministrului Sãnãtãtii în scopul amenajãrii în Municipiul Ploiesti a unui Spital de Copii.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Memoriu cãtre Comisia Buget Finante a Camerei Deputatilor privind drepturile Cabinetelor particulare la eliberarea de retete gratuite si compensate în aceleasi conditii cu cabinetele de stat.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Memoriu adresat parlamentarilor Conventiei Democratice si PD pentru înfiintarea unui Spital de Copii în Ploiesti.</div> <div> Rezultate:</div> <div> Memoriile cu privire la retetele eliberate de cabinetele particulare s-a rezolvat prin ordin al ministrului Barany .</div> <div> Problema Spitalului de Copii a rãmas în suspensie desi un reprezentant al ministerului s-a deplasat la Ploiesti.</div> <div> Concluzia:</div> <div> Fãrã solidaritate între pediatrii si crearea unui curent de opinie care sã ducã la presiuni politice, profesilonale ,sociale si bineînteles o campanie mass media în acest sens nu se va putea realiza acest deziderat.</div> <bR> <DIV ALIGN="LEFT"></DIV> <div>  <A NAME="pottt"><IMG BORDER="0" SRC="1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A><U>SPITALUL JUDETEAN PLOIESTI</U>                              <U>25 MAI 1998</U></div> <div>       <U>SECTIA PEDIATRIE III</U></div> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> <B>CONSIDERATII ÎN LEGATURA CU UN CAZ CLINIC</b></div> <div> <B>DE TUBERCULOZA PULMONARA CU morb-Pott</b></div> <div> <B>T</b><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" ><B>10</b></FONT><B> - T</b><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" ><B>11</b></FONT></div> <bR> <bR> <bR> <div> <U>AUTORI</U>:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Wing0a73006e00f000000001.gif" HEIGHT="16" WIDTH="19" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Dr. CREMENESCU NICULINA</div> <div>      medic primar pediatru</div> <bR> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Wing0a73006e00f000000001.gif" HEIGHT="16" WIDTH="19" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Dr. NICA ELENA</div> <div>      medic primar pediatru - sef sectie</div> <bR> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Wing0a73006e00f000000001.gif" HEIGHT="16" WIDTH="19" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Dr. DASCALU ALICE</div> <div>      medic primar pediatru</div> <bR> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Wing0a73006e00f000000001.gif" HEIGHT="16" WIDTH="19" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Dr. RADU CARMEN</div> <div>      medic specialist pediatru</div> <bR> <bR> <bR> <div> Tuberculoza este o boala infecto - contagioasa cu evolutie cronica si larga raspândire care nediagnosticata precoce, netratata sau incorect are o fatalitate importanta. Se crede ca este cea mai veche dintre bolile umane având cel putin vârsta civilizatiei omenesti.</div> <div> Studii de schelete umane din neolitic au evidentiat modificari sugestive de morb - Pott (colabare si fuziune a zonei anterioare a corpurilor vertebrale ale unor vertebre dorsale adiacente).</div> <div> Desi batrâna ca vârsta, tuberculoza continua sa reprezinte o amenintare perpetua materializata adesea prin izbucniri sub forma de epidemii dramatice. Este de presupus ca M. tuberculosis a fost initial mutant al M. bovis agent patogen pentru copitate, care este însa capabil sa infecteze omul, în timp ce M. tuberculosis este patogen numai pentru om (si câteva primate actuale).</div> <div> De aparitie recenta sunt variantele asiatica si africana ale bacilului Koch.</div> <div> Analiza importantei epidemiologice a speciilor umane reunite în “complexul M. tuberculosis” demonstreaza vivacitatea acestor bacterii, aflate si în prezent în plin proces adaptiv biologic.</div> <div> Incidenta în crestere a tuberculozei a adus în actualitate interesul fata de aceasta boala, mai ales pentru tara noastra devenind o constanta a ultimilor ani. Cauza majora a acestei situatii este cresterea continua a densitatii surselor de infectie pe fondul reducerii generale a existentei populatiei si a colapsului activitatilor antituberculoase, ambele fiind conditionate economic. În ciuda faptului ca este o boala perfect curabila, peste trei milioane de decese îi sunt atribuite în fiecare an în lume.</div> <div> Se desprinde ca o concluzie faptul ca tratamentul tuberculozei este una din cele mai rentabile investitii medicale (cost - eficienta).</div> <div> Co - epidemia HIV - tuberculoza implica un supliment serios de îngrijorare asupra prognozelor privind evolutia epidemiei tuberculozei în viitorul apropiat. Având în vedere aceste aspecte am considerat utila prezentarea unui caz de tuberculoza cu implicatii grave la vârsta copilariei, cu debut atipic fara siptomatologie respiratorie sugestiva cu întârzierea diagnosticului si instituirea tratamentului specific în timp util.</div> <div> În data de 21 aprilie 1998 orele 12.45 este transferat de la Spitalul Filipesti Târg copilul OLTEANU VASILE, 13 ani cu diagnostic: Sindrom minor poststreptococic si comitialitate. Având în vedere faptul ca acest copil este institutionalizat (scoala ajutatoare) nu avem decât date sumare de anamneza mentionate în biletul de trimitere. Astfel, debutul bolii este de aproximativ sapte zile cu dureri la nivelul coloanei lombare, fara impotenta functionala si fara alte acuze. Pentru comitialitate i se administra Taver 200 mg. 2 tb. pe zi si Levomepromazin 25 mg. 1 tb. seara. Investigatiile atasate la biletul de trimitere arata: Hemoglobina HB = 11,50 gr.%; Reticulocite 20% O; Trombocite 180.000/mm.c.; NL.=6800/mm.c.; N=60%; E=2%; L=30%; M=8%; VSH=80-115 mm; TGP-21,60 u.i.; Fibrinemie = 4,41 gr.%; Examen de urina: densitate = 1003; pH = acid; Albumina = urme; Glucoza = absent; epitelii foarte rare; Leucocite foarte rare; Exudat faringian = nu au crescut germeni; Calcemie = 10,60 mg.%; Uree sanguina = 23 mg.%; Cretinina = 0,65 mg.%; Glicemie = 0,71 mg.%. Nu s-a efectuat IDRT. si Radiografie pulmonara.</div> <div> În concluzie se remarca limfocitoza si sindrom inflamator bine exprimat.</div> <div> I se face tratament cu: Penicilina G, 600.000 u.i. la 6 ore timp de 7 zile, si Predinson 5 mg. 8 tablete pe zi, cu toate ca diagnosticul nu era unul de certitudine.</div> <div> Având în vedere evolutia nefavorabila, persistenta si accentuarea durerilor la nivelul coloanei toraco - lombare, cu impotenta functionala, este transferat în sectia noastra.</div> <div> Examenul clinic, la internare arata paloare, subfebrilitate greutate egal = 33 kg, TA=11/7 cm/hg, stare generala nesatisfacatoare facies palid, suferind, încercanat, dureri, impotenta functionala, si scolioza dextroconversa la nivelul coloanei toraco - lombare, de intensitate mare, si mers dificil.</div> <div> În rest examenul clinic nu deceleaza modificarii patologice si absenta semnelor de iritatie, meningiana.</div> <div> Ca o particularitate se noteaza absenta semnelor clinice de afectare, a aparatului respirator.</div> <div> Se face de urgenta, IDRT. - 2 u., si radiografie pulmonara si radiografie coloana vertebrala, toraco - lombara, care evidentiaza: cord în limite normale, hil stâng cu arie de proiectie marita, contururi convexe de intensitate medie adenopatie în segmentul posterior lob superior stâng, opacitati nodulare mici de intensitate medie difuz conturate. Imagini bronho - vasculare accentuate în ambele arii pulmonare. Îngustarea spatiului intervertebral T<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >8</FONT> - T<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >9</FONT> cu contururi neregulate ale platourilor discale, T<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >8</FONT> - T<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >9</FONT>, si demineralizarea acestor vertebre (suspiciune de tuberculoza vertebrala secundar, tuberculoza pulmonara stânga).</div> <div> Pe baza anamnezei - a examenului clinic, si radiologic se pune diagnosticul de tuberculoza pulmonara cu adenomegalie, cazeoasa, stânga - morb Pott T<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >10</FONT> - T<FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Arial" >11</FONT>, cu corp vertebral oxlifluent, (abcces rece).</div> <div> Se transfera la Spitalul FILARET Bucuresti a doua zi de la internare.</div> <div> În concluzie efectuarea cu superficialitate a examenului clinic (anamneza, examen obiectiv), supraevaluarea examenelor paraclinice cu subestimarea aportului diagnostic al examenelor de rutina (hemoleocograma, ex. urina, IDRT., radiografie pulmonara, în speta neefectuarea IDRT - si radiografiei pulmonare, tratament intempestiv cu predinson în lipsa unui diagnostic cert, are consecinte din cele mai grave, pentru relatia medic pacient, pentru activitatea medicala.</div> <div> În legatura cu acest caz, facem câteva consideratii utile:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Wing0a73006e00f000000001.gif" HEIGHT="16" WIDTH="19" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Conditiile de viata ale copilului institutionalizat si pubertatea reprezinta conditii favorizante pentru tuberculoza.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Wing0a73006e00f000000001.gif" HEIGHT="16" WIDTH="19" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Debutul atipic al tuberculozei fara simptomatologie respiratorie sugestiva, impune în fata oricarui bolnav sa ne gândim si la tuberculoza.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Wing0a73006e00f000000001.gif" HEIGHT="16" WIDTH="19" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Importanta depistarii tuberculozei în faza precoce necomplicata, în strânsa corelatie cu preocuparea profilaxiei tuberculozei.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Wing0a73006e00f000000001.gif" HEIGHT="16" WIDTH="19" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Familiarizarea cu aspectul radiologic al tuberculozei pulmonare si extrapulmonare, având în vedere imaginea sugestiva de morb POTT - în acest caz unul dintre motivele pentru care a si fost prezentat.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Wing0a73006e00f000000001.gif" HEIGHT="16" WIDTH="19" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Folosirea cu discernamânt a tuberculostaticelor în terapia altor afectiuni (Sinerdol, Rifampicina, Kanamicina etc.) având în vedere rezistenta în crestere la tuberculostatice a bacilului Koch, si dificultatile de tratament ale acestei boli ucigase.</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Wing0a73006e00f000000001.gif" HEIGHT="16" WIDTH="19" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Terapia cu antibiotice si antituberculoase,este quadvetam.</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> Aceasta terapie specifica instituita precoce si în scheme maximale duce la vindecare în majoritatea cazurilor.</div> <div> Se impune o reconsiderare a schemelor standard prin alinierea lor la recomandarea O.M.S. si adaptarea realista la situatia endemiei la tuberculoza din România.</div> <div> Reactiile adverse redutabile ale antibioticelor impun o monitorizare permanenta clinica si de laborator a terapiei, schimbarea asocierilor, dozelor, ritm si durata tratamentului cu particularizare de la caz la caz.</div> <div>         </div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <DIV ALIGN="LEFT"></DIV> <div>  <A NAME="qvo"><IMG BORDER="0" SRC="1x1.gif" HEIGHT="1" ALIGN="bottom" WIDTH="1" HSPACE="0" VSPACE="0" ></A><B>“QUO VADIS DOMINE?”</b></div> <bR> <div> <B>PSIHOTERAPIA IN UNELE BOLI RESPIRATORII RECURENTE LA COPII.</b></div> <div> <B>ASPECTE PSIHO-SOCIOLOGICE ALE TERAPEUTICII IN ASTMUL BRONSIC</b></div> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> <B>Dr. Roman - Tamaduianu Constantin -  medic primar, sef sectie Pediatrie Sinaia</b></div> <div> Dr. Roman - Tamaduianu Daniela - medic specialist pediatru</div> <div>       Roman - Tamaduianu Andrei - student Facultatea Psiho - sociologie</div> <bR> <bR> <bR> <div> <B>Semnificatia psihosocio-medicala majora a infectiilor tractului respirator este unanim acceptata de practicieni. Frecventa mare a infectiilor respiratorii in morbiditatea copilului este asimilata ca factor de risc major. Complianta redusa la tratament se datoreaza in parte neglijarii unor aspecte legate de psiho-sociologia aplicarii prescriptiei terapeutice. Daca boala este veche, ca si omul, înca de la “medina primitivelor” alaturi de diversele remedii medicina mito-magica era preocupata de a reconforta bolnavul prin modificarea starii de spirit. Ritualul, incantatia, cuvântul era folosit ca remediu terapeutic. Reziduurile ritualice cu aspect mistic din gândirea umana pot fi utile exercitiului medical si convertit în valori pozitive prin psihoterapie. Acest fapt explicã un aparent succes de masa al “vracilor” impostori moderni. Nu rareori medicul, bun cunoscator al psihologiei bolnavului poate declansa în perceptia acestuia sentimente de încredere pâna la adoratie fata de medic si o buna complianta la tratament cu cât acesta pare mai individualizat ca prescriptie speciala, cu lux de amanunte, orar, doza, eventuale senzatii, relatie cu apa, alimentele, etc.</b></div> <div> Personalitatea si caracterul bolnavului sunt constante proprii ale fiecarui organism si exercita influente diferite de la individ la individ. Vorbind despre magie si terapie, profesor doctor Paunescu Podeanu A. prezenta psihoterapia ca o forma regizata de a veni cu eficienta în ajutorul bolnavului. Efectul psihologic de mistificare obtinut pe caile spiritului, prin mijloace si procedee fictive, iluzorii are efectul pozitiv binefacator prin impresia creata bolnavului asupra eficientei remediului si a încrederii în medic, tratament, capacitatea de a raspunde la medicamente.</div> <div> Hipersensibilitatea, impresionabilitatea si susceptibilitatea unor bolnavi a fost doveditã. Placebo, ca armã terapeuticã de prim rang, poate aduce servicii bolnavului functional si profesiei medicale daca este utilizatã cu discernamânt, competentã si buna intentie.</div> <div> Boala este un IMPAS, o stare ANORMALA, NORMALA, în care rasunetul psihic depinde de perceptia bolii si capacitatea de a prelucra informatia despre boalã. Ocupându-ne numai de destinul limitat al bolii, este ca si cum ne-am ocupa numai de stingerea focului, fara a ne preocupa de fumul care ne înãbuse si nu ne lasa sa respiram în voie.</div> <div> Subiectivismul, psiholabilitatea, nivelul educational, gradul de emotivitate, impresionabilitate, vitalitate si activitate, temperamentul, diversitatea reactiilor caracteriale au impus psihologiei si medicinei o reconsiderare a bolnavului în context larg, în ambianta socio-familiala, culturala, economica, etc.</div> <div> Medicina si psihologia devin doua realitãti inseparabile. Dependenta unor mijloace terapeutice de personalitate pledeazã pentru faptul ca medicina nu va fi perfectã câtã vreme slujitorii ei nu vor fi buni psihologi.</div> <div> Abordarea psihologica diferentiatã de la psihoterapie simplã de sustinere pâna la intervente complexa de specialitate, este dictatã de marea diversitate reactionalã în fata bolii (nervos, sentimental, exuberant, realist, flegmatic, apatic, nepasator, anxios, etc.).</div> <div> Combaterea stresului, asigurarea confortului prin ocrotirea psihicului bolnavului, optimizarea terapiei, sunt obiectivele prioritare ale psihoterapiei pentru a controla simptomatologia, a preveni cronicizarea, exacerbarea, agravarea bolii si a oportunitatii consultului medical. Medicina actuala prin latura ei profilactica induce la reflectie asupra marii responsabilitati a pediatrului, care prin aceasta alternativa sa duca la reducerea bolilor cronice.</div> <div> Sa facem primul si unicul adevarat pas spre eternitate prin copii:</div> <div> “Sa dam viata copiilor!”</div> <div> “Sa dam sanatate vietii!”</div> <div> “Sa dam ani vietii!”</div> <div> Intr-o lume plina de nelinisti si spaime, disperarea unui destin aparent implacabil uneori în fata bolii, face fiinta umana mai vulnerabila, pentru ca simte, gândeste si are perceptia unor sisteme de referinta. Prof. Paul-Popescu Neveanu defineste psihicul ca un ansamblu de stari, însusiri, fenomene si procese subiective ce depind de mecanisme cerebrale si de interactiunea cu lumea obiectiva, îndeplinind functiile de raportare la lume si la sine, prin orientere, reflectie, planificare mebntala si actiuni transformativ creative.</div> <div> Psihicul este o carte generica a personalitatii prin care trebuie sa construim interelatia medic-pacient. Viata de relatie cu mediul, reactia subiectiva, perceptia cognitiva, reactia bolnavului fata de agresiunea somatioca sau psihica generatoare de boala, iata premise fara de care nu putem dimensiona drama bolnavului, psihologia particulara bolii si adaptarea psihoterapiei.</div> <div> Dupa Nietzsche medicul trebuie sa aiba calitati de luptator, suplete de diplomat, spirit de detectiv, elocventa de orator si avocat, de întelept.</div> <div> Medicina este o scoala a modestiei, în care situatiile de viata impun clarificarea relatiei MEDIC-BOLNAV-FAMILIE-SOCIETATE sub aspect etic, profesional si moral responsabil.</div> <div> Interventia activa, responsabila a medicului începe cu diagnosticul corect, selectia si sinteza informatiei despre bolnav si boala si nu se termina NICIODATA</div> <div> Logica actiunii si deciziei terapeutice impune o reprezentare intuitiv-analitica, riguros stiintifica prin prisma experientei practice asupra bolii, bolnavului, mediului, mijoacelor ce ne ajuta sa precizam natura actiunilor terapeutice complexe.</div> <div> Dupa von Wright conceptul de situatie actionala de viata prin decizie în aplicarea terapiei, obliga la cunoasterea, descifrarea fenomenelor psihice pentru a realiza complianta, participarea activa constienta a bolnavului la programul terapeutic.</div> <div> Fenomenele psihice, reactivitatea, comportamentul, interpretate ca o problema de ”CAZ PARTICULAR” consolideaza relatia medic-bolnav, fiind evitat riscul de agravare iatrogena a bolii, de respingere, de abandon, neglijare, superficializare, etc.</div> <div> Dupa J. Hamburger psihoterapia preventiva `si poate atinge scopul daca evitam:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">lipsa de sinceritate;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">dezumanizarea;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">sa rostim fata de bolnav verdicte sau `ngrijorare;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">sa depersonalizam bolnavul;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">sa-l lipsim de confort;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">sa-l izolam;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">sa piarda `ncrederea `n medic, familie, medicatie;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">sa nu comunice;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">uzura psihologica.</div> <div> In psihologia copilului, acest univers al vietii în care armonia are valente unice ale candoarei, sensibilitatii, fragilitatii, necunoasterii, pediatrul poate fi MODELATOR AL SPERANTEI, AL ECHILIBRULUI, când emotia uimeste gândul printr-un miracol: IMPACAREA CU MIRACOLUL VIETII CÀSTIGATE IN LUPTA CU BOALA.</div> <div> Poate pediatrul, medicul sa lupte singur?</div> <bR> <div>  </div> <bR> <DIV ALIGN="LEFT"></DIV> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="502" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ROWS" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=CENTER HEIGHT= 24 WIDTH="492"><div> Modificari comportamentale incluse de boala</div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=CENTER HEIGHT= 94 WIDTH="492"><div> 1) Regresie afectiva (egocentrism, dependenta, agresivitate, anxietate, depresie, exansivitate, exaltare, adoratie magica)</div> <div> 2) Evaziune-fuga-izolare </div> <div> 3) Exaltarea eului<U> </U></div> <div> 4) Contagiune-imitatie</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <bR> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="507" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="NONE" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=CENTER HEIGHT= 24 WIDTH="497"><div> Stresul psihic si boala</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="507" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="NONE" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 187 ><NOBR><div> <U>Actiune pregatitoare:</U></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">vulnerabilizeaza terenul;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">accelereaza debutul bolii.</div> <div> <U>Actiune declansanta:</U></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">prin sumarea factorilor;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">alternativa-  boli psihosomatice;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">exclusiva - boli psihice.</div> <div> <U>Actiune agravanta: </U></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">complicatii;</div> <div>                             -    decese.</div> </NOBR></tD> </tR> </TABLE></div> <bR> <DIV ALIGN="LEFT"></DIV> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="524" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="NONE" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=CENTER HEIGHT= 24 ><NOBR><div> Tulburari fiziopatologice declansate de stimuli psihici</div> </NOBR></tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="528" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="COLS" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=CENTER HEIGHT= 150 ><NOBR><div> <U>Respiratorii:</U></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">criza de astm;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">hiperventilatie;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">criza de tetanie;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">rinoree + stranut.</div> <bR> </NOBR></tD> <tD VALIGN=CENTER><NOBR><div> <U>Cardiovasculare:</U></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">tahicardie;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">hipertensiune;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">lipotimie;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">tulburari vasomotorii;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">tulburari de ritm;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">spasme coronariane;</div> <div>            -    tulburari de conducere.</div> </NOBR></tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="528" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="COLS" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=CENTER HEIGHT= 112 ><NOBR><div> <U>Digestiv:</U></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">cardiospasm;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">pilorospasm;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">duodenospasm;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">dischinezii;</div> <div>            -     hiperperistaltism.</div> </NOBR></tD> <tD VALIGN=CENTER><NOBR><div> <U>Urogenitale:</U></div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">colici ureterale;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">tulburari de mictiune.</div> <bR> </NOBR></tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="528" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="COLS" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=CENTER HEIGHT= 75 WIDTH="275"><div> Cutanate:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">prurit;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">eruptie.</div> <bR> </tD> <tD VALIGN=CENTER><NOBR><div> <U>Metabolice</U>:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">anorexie psihogena;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">obezitate;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">hiperglicemie.</div> </NOBR></tD> </tR> </TABLE></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="524" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="NONE" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=CENTER HEIGHT= 94 WIDTH="514"><div> <U>Imunologice:</U></div> <div> -  VSH</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">limfocite </div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Ig  A</div> <div> -   oncogeneza</div> </tD> </tR> </TABLE></div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> Poate dar nu este suficient!</div> <div> Este suficienta cultura medicala în evaluarea psihologica a bolnavului?Nu! </div> <div> Cine participa la un program terapeutic complex?</div> <div> Iata întrebari la care singurul raspuns ar fi cel prin evaluarea eficientei interventiei terapeutice.</div> <div> Staff-ul profesional, medic curant, psiholog, psihiatru, cercetator, personal de `ngrijire, permite abordarea terapeutica complexa psihosociologica în care vom include bolnavul si familia si orice alte puncte de sprijin `n recuperare.</div> <div> Psihologia Medicala si Psihoterapia sunt indisolubil legate prin motivatie. Cunoasterea impactului psihologic al bolii, modificarile induse de boala, abilitatea pacientului pentru adaptarea la situatia particulara permite evaluarea psihologica complexa, dar mai ales identificarea cailor si mijloacelor de inyerventie psihologica, terapeutica.</div> <bR> <bR> <div> Evaluarea psihologica surprinde:</div> <div> <U><IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Dezvoltarea cognitiva </U></div> <div> <U>(</U>Qi - ul, evaluare, perceptie, limbaj, atentie, memorie, potential educativ, etc.)</div> <div> <U><IMG BORDER="0" SRC="Symb075c00b700f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">Dezvoltarea personalitatii </U></div> <div> (sistem de valori, tip de raspuns `n situatie problema, dezvoltarea emotionala, etc.)</div> <div> Interventia psihologica vizeaza combaterea stressuluisi integrarea bolnavului prin inductie la nivel cognitiv - comportamental, nivel emotional, nivel socio-relational.</div> <div> Dupa Rolland dreptunghiul terapeutic implica echipa terapeutica + pacient + familie `mpotriva bolii.</div> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <bR> <div> Psihoterapia trebuie privita nu ca terapie adjuvanta ci ca o veriga a lantului terapeutic.</div> <div> Tratamentul “prin suflet”, prin “mijloace psihice”, trebuie sa redea linistea, siguranta si `ncrederea bolnavului, ca rezultat al relatiei interpersonale medic - pacient.</div> <div> Aceasta relatie interpersonala medic - pacient bazata pe `ncredere este conditionata ca eficienta de o multitudine de caracteristici:</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">competenta, prestigiu profesional, etic, moral;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">calitati psihologice;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">disponibilitate;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">capacitate de comunicare;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">receptivitate activa a terapeutului;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">afectivitate, `ntelegere, sensibilitate;</div> <div> <IMG BORDER="0" SRC="Aria006c002d00f000000000.gif" HEIGHT="16" WIDTH="24" ALIGN="bottom" HSPACE="0" VSPACE="0">capacitate educativa si pedagogica.</div> <div> Psihoterapia la copil, ca relatie interpersonala presupune integrarea familiei ca suport permanent psihoafectiv de stabilitate, iar relatia de transfer se modifica si adapteaza dupa necesitate, utilizând mijloace de sugestie, de vizualizare, terapie de joc, de grup, de insertie socio-familiala, insertie de grup, etc.</div> <div> Relatia interpersonala vizeaza aspecte practice ca anamneza, istoricul, diagnosticul, prescriptia terapeutica, reevaluarea, monitorizarea clinica, paraclinica, consult pluridisciplinar, sinceritate si dialog, suport afectiv, material, etc.</div> <div> Stabilitatea si forta psihoterapiei este influentata de factori ce tin de bolnav - medic - familie - mediu (vârsta, sex, educatie, capacitate de judecata, comunicare - contact cu mediu, capacitate de analiza si sinteza, tip de reactie la stres, factori motivationali, capacitate decizionala, relatie `n familie, profesionalismul medicului - experienta, autoritate, prestigiu, calitati psihologice, etc.).</div> <div> Psihoterapia în astmul bronsic la copil ocupa un loc aparte si vizeaza realizarea unui suport multiplu pentru bolnav în aplicarea unui program terapeutic complex. Devin factori constanti, ca si boala, terapeutul, familia, cunoasterea, comunicarea, adaptarea si sustinerea psiho-socio-materiala.</div> <div> Primul pas în psihoterapia din astmul bronsic începe odata cu primul movens în relatia bolnav-medic. Pozitia medicului fata de copilul bolnav trebuie sa câstige `ncrederea bolnavului si sa influenteze reactia psihocomportamentala. O anamneza libera, relaxanta, optimista cu initierea unei psihoterapii suportive simple înca din momentul examinarii, cu eliminarea factorilor de stres psihic, de analiza si evaluare a tipului de personalitate, de evaluare complexa psihologica. Ierarhizarea interventiei factorului psihic în declansarea manifestarilor clinice permite o psihoterapie suportiva directa si prin efectul psihologic legat de diagnostic, investigatii, dar mai ales de eficienta tratamentului prescris.</div> <div> Programele terapeutice si educationale în asistenta medicala a copilului asmatic se adreseaza pacientului, familiei, anturajului, personalului medical de `ngrijire `n scopul unei compliante bune la tratament.</div> <div> Recunoasterea în comun `n interelatia medic-pacient a unor factori cauzali si a unor factori agravanti permit evitarea si diminuarea efectelor acestora, deci se induce o psihoterapie preventiva.</div> <div> Protectia antiastmatica începe prin programele educationale ce vizeaza profilaxia si tratamentul bolilor respiratorii intercurente prin servicii medicale de calitate, interactiunea eficienta între diferitele nivele de asistenta medicala: primara, ambulatorie si de spital.</div> <div> Psihoterapia se bazeaza si pe cunoasterea programelor educationale ce identifica scopul, mijloacele, strategia si logistica, baza de date si cadrul organizatoric al asistentei astmaticului.</div> <div> Perceptia bolnavului ca partener combativ în programul terapeutic, alaturi de familie si echipa terapeutica, constituie garantia unei compliante bune.</div> <div> Adaptarea psihoterapiei la nivel de vârsta, cunoastere, educatie, este necesara. O psihoterapie neconventionala, liber adaptata devine atractiva si eficienta.</div> <div> Obiective ale interventiei psihologice vizeaza constientizarea resurselor proprii de adaptare, de asumare a responsabilitatii de catre bolnav de incurajare a exprimarii; reducere a stresului; dezvoltarea autocontrolului; controlul preductibilitatii; întelegerea particularitatilor de evolutie a bolii si de raspuns la tratament; de evaluare realista a perceptiei asupra bolii si asupra proprii persoane.</div> <div> La copii mari tehnicile cognitive de modificare comportamentala, de relaxare, de terapie si consiliere psihologica individuala si de grup, terapia ocupationala duc la dezvoltarea pozitva a personalitatii si modelarea indusa a unui sistem de valori bazat pe autonomie si autocontrol cu sanse mari de integrare complexa socio-familiara, scolara, culturala, `n care psihoterapia influenteaza tipul de raspuns, reactivitatea. Acceptarea de sine, stima si constientizarea eului, `mbunatatirea imaginii corporale, etc., duc la asumarea responsabilitatii pentru sanatate, premiza ce asigura o decizie pozitiva pentru integrarea `n programul terapeutic si de viata. Bolnavul partener pregatit `mpreuna cu familia va refuza reactia regresiva ideea de handicap, de boala cronica, infirmizanta.</div> <div> Experienta practicianului si efectele psihoterapiei vor fi evaluate când obiectivele majore de descifrare psihologica a nevoilor vor oferi o solutie eficienta.</div> <div> Depasirea momentelor de criza de catre bolnav, restabilirea echiolibrului psihic, menajarea regresiunii psihocomportamentale ca forma de aparare se asigura prin o interrelatie solida medic-pacient sub aspect psihoterapeutic cu ruperea barierelor dintre medicina somatica si psihologica.</div> <div> Psihoterapia profilactica ierarhizeaza principiile si mijloacele ce asigura redobândirea sanatatii.</div> <div> Toate programele de asistenta a copilului astmatic devin operabile si eficiente, când raspundem `ntrebarilor existentiale ale bolnavului, familiei, când în plan practic complianta la tratament este buna, când programul educational si terapeutic da roade.</div> <bR> <bR> <DIV ALIGN="LEFT"></DIV> <div> <<GÀNDUL BUN POATE TRECE PE LÀNGA NOI, FERICIT ESTE CEL CARE NU-L IROSESTE!>></div> <bR> <bR> </td> </tr></table></body>